Visul unei seri de toamnă

8 porţii

Timp preparare: 60 min.

Timp coacere: 20-25 min.

Grad de complexitate: mediu

Bună să vă fie inima ȋn această zi melancolică de toamnă. Toamna…acel anotimp al abundenţei, al culorilor şi al tranziţiei. Toamna, acel anotim ȋn care natura ȋşi ia rămas bun de la noi, pentru a se pregăti să se cuibărească pentru câteva luni sub plapuma albă de omăt. Toamna...„o a doua primăvară, când fiecare frunză e o floare” (Albert Camus).

Ei bine, pentru mine, toamna este momentul ȋn care ȋmi iau rămas bun de la fructele şi legumele din grădină, suculente şi aromate. Şi cu fiecare despărţire, ȋncropesc o reţetă pentru a le sărbători pentru ultima dată ȋn acest an. Vedeta reţetei care v-o propun astăzi este para, unul din fructele mele preferate.

M&Ms Cookies

M&Ms Cookies sunt delicioase şi extrem de amuzant de pregătit, mai ales dacă aveţi copii. Prima dată le-am mâncat ȋn America şi am rămas foarte impresionată. Chiar dacă sunt mega-dulci şi extra-calorice, sunt o bucurie atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. După cum fac de cele mai multe ori când fac o reţetă nouă, mă duc direct la sursă. Site-ul american cu muuulte reţete de dulciuri, la care eu apelez de fiecare dată, este joyofbaking.com. Vi-l recomand cu mult drag, mai ales dacă vă plac dulciurile ȋn varianta americană :)

Cocostar

Reţeta asta am mai făcut-o de multe ori, cu mult ȋnainte să am blogul, şi de fiecare data a fost o ȋncântare pentru noi...mai ales că suntem mari iubitori de ciocolată şi cocos, după cum cred că v-aţi dat seama :P Reţeta de Cocostar o am de pe culinar.ro, la la Poca, şi o citez “reţeta se numeşte aşa şi nu altfel” :D Deci a nu se schimba numele, ca e jale mare! Glumesc, desigur.

Pentru aceste cocostar vom face un aluat de ciocolată, care va avea textură de biscuite, şi o umplutură de cocos, similară ciocolatei Bounty. Aaa, Bounty, mi-am adus aminte de nişte ciocolăţele de casă Bounty pe care le-am făcut de Paşte, anul trecut. Trebuie neapărat să le repet şi să le pun pe blog pentru voi :)

Pavlova

A little announcement for my English-speaking visitors:

Welcome! I would like to start to post my recipes both in Romanian and in English, so they will be accessible to everybody. Starting with the next recipes, you will find the English translation as well. As I continue posting, I shall translate the old recipes too, so you will have access to all of them. I hope you will enjoy my blog. Thank you :)

Pavlova, după cum sunt sigură că ştiţi deja, este un desert ce constă ȋntr-un blat de bezea, crocant la exterior şi cremos la interior, cremă şi fructe. Acesta se presupune că a fost inventat ȋn Noua Zeelandă, ȋn onoarea balerinei Anna Pavlova care se afla acolo ȋn anul 1926, cu ocazia unui turneu mondial. Australienii şi neozeelandezii şi-au disputat ȋndelung drepturile de autor pentru Pavlova, dar studiile recente ȋi favorizează pe cei din urmă.

De mult ȋmi doream să ȋncerc aceste desert, dar nu am găsit o ocazie potrivită. Dar weekend-ul trecut, am sărbătorit ȋn familie Floriile (sau cel puţin partea de familie care este reformată :) ) şi mi s-a părut un moment bun să ma pun pe treabă.

Ce ȋmi place mie la reţeta asta e că presupune doar câteva ingrediente, dar rezultatul este spectaculos. Eu vă voi da reţeta doar pentru blatul de bezea, care ȋn fond este elementul cheie, ȋntrucât crema şi fructele ţin de alegerea fiecăruia ;) Haideţi să purcedem.

Prăjitură de ciocolată cu biluţe de brânză şi cocos

Bine v-am regăsit după o pauză de reţete! Mi-a fost dor să gatesc...Din pacate sunt foarte ocupată cu facultatea şi cu licenţa acum şi nu mai pot gati atât de mult :( Of! Dar nu mă las. Ori de câte ori am puţin timp liber, fug în bucătarie şi ma relaxez făcând o prăjitură sau altceva bun.

Astăzi doresc să vă prezint o prăjitură delicioasă, un deliciu pentru iubitorii de ciocolată, brânză şi cocos: prăjitura de ciocolată cu biluţe de brânză şi cocos. Mmm...e atât de bună încât nu te mai poţi opri din mâncat. Am făcut-o aseară şi deja e aproape gata :) Asta spune multe. M-am inspirat de pe blogul Laurei Sava, o bucătareasă pe care o ador.

Din păcate, aparatul cu care făceam poze mai bunicele înainte a fost împrumutat de la verişorul meu şi a trebuit să-l returnez. Aşa că am trecut din nou pe aparatul meu antic şi bătrânel care încearcă să ţină pasul cu moda, dar pur şi simplu nu poate :P În consecinţă,  îmi cer scuze că pozele nu sunt tocmai de cea mai bună calitate. Dar ce mai contează? Prăjitura să fie bună, nu?

Speaking of which...

Cupe de ciocolată cu spumă de cocos

Cum altfel să încheiem noi meniul de 8 Martie decât printr-un desert uşor, aromat şi delicios? Pai sigur că da! Cu nişte cupe de ciocolată amăruie umplute cu o spumă de cocos aerată şi pişcoturi cu cafea. Da, sună bine :) Cui îi place Bounty să ridice mâna! Uite că eu am ridicat ambele mâini :)) Bounty suna perfect ca desert, dar eu am vrut ceva mai elegant, şi uite aşa a luat naştere desertul nostru de azi.

Tiramisú

Tiramisú-ul este un desert italieniesc care constă în alternarea unor pişcoturi îmbibate în cafea cu cremă de mascarpone şi cu cacao. DIVIN! Este desertul meu preferat. De ce? Pentru că este foarte fin, nu foarte dulce şi extrem de aromat. Tiramisú se presupune că a fost inspirat dintr-un alt desert italienesc numit Zuppa Inglese. Eu prefer să prepar  tiramisú-ul în casă deoarece cele preparate în restaurant sau cofetărie nu mi se pare că au acelaşi gust. Am dorit să încerc o reţetă tradiţională italinească pentru că deja am încercat alte variante mai mult sau mai puţin tradiţionale, aşa că am dat de acest filmuleţ. Reţeta originală avea cantităţi duble, dar eu mi-am format un obicei din a face tiramisu în tava de chec, aşa că ştiu din experienţă că 200 g pişcoturi şi 250 g mascarpone sunt de ajuns pentru o tavă. Dacă aveţi musafiri sau doriţi să faceţi mai mult, nu ezitaţi să dublaţi cantităţile ;)

Ingrediente

250 g mascarpone

200 g pişcoturi

5 linguri zahăr

3 ouă

300 ml cafea tare (ideal ar fi espresso)

cacao pentru pudrat

Cum procedăm?

Întâi şi întâi preparăm cafeaua pentru că trebuie să fie domoală când scufundăm pişcoturile în ea. Apoi ne ocupăm de cremă: separăm albuşurile de gălbenuşuri şi mixăm gălbenuşurile cu jumătate din cantitatea de zahăr bine de tot, până îşi dublează volumul şi zahărul s-a divolvat (aproximativ 4 minute). După ce am mixat, adăugăm toată cantitatea de mascarpone şi mai mixăm (nu mult!) până se amestecă. 

Trecem la albuşuri: le mixăm şi pe ele până se fac spumă tare, apoi adăugăm zahărul rămas şi mai mixăm vreo 2 minute. Spuma trebuie să fie foarte ţeapănă. În final, adăugăm spuma de albuşuri peste crema de mascarpone şi amestecăm uşor, folosind o spatulă (nu mixam!) de sus în jos, până dispar toate bulele de spumă şi ne rezultă o cremă pufoasă şi destul de solidă. 

O lăsăm la o parte. În ceea ce priveşte asamblarea tiramisú-ului, vă propun 4 variante, voi alegând-o pe cea care vă place:

1. Punem o bucată de hârtie de copt numai pe fundul tăvii de chec – aşa când răsturnaţi tiramisú-ul, baza tăvii va deveni partea superioară a desertului. Există o singură problemă, crema de pe mergini se va înmuia şi va fi destul de dificil să îl răsturnaţi. Aşa că uite cum fac eu: înainte cu 30 min să îl răstorn, dau forma la congelator. După 30 min o scot, dau cu un cuţit pe margini şi iese fără probleme :)
2. Tapetăm toată tava de chec cu hârtie de copt. În acest fel puteţi trage doar de hârtie şi tiramisu-ul va ieşi fără nicio problemă. Doar că este mai inestetic deoarece e destul de dificil să trasferăm desertul de pe hârtie pe platou.
3. Formăm tiramisú-ul într-un bol de yena şi am scăpat de toate problemele :)) Singurul inconvenient este că va trebui să tăiaţi feliuţele în formă.
4.  Îl asamblaţi pur şi simplu pe o tavă. În acest caz, se poate ca straturile de cremă să se înmoaie şi să se turtească desertul nostru favorit.

Atenţie: dacă folosiţi procedeul 2, 3 sau 4 şi nu intenţionaţi să îl întoarceţi, atunci ultimul strat nu va fi de pişcoturi ca în primul caz (cel prezentat de mine mai jos), ci de cremă.

Buuun. O dată ce am stabilit cum montăm tiramisu-ul, nu ne rămâne decât să trecem la treabă. Eu de fiecare dată folosesc primul procedeu. Mie mi se pare mai simplu şi mai aspectuos :) Punem puţină cremă pe fundul tăvii, înmuiem pişcoturile în cafea (2 secunde sunt suficiente) şi punem un strat peste cremă, apoi iar un strat de cremă, pudrăm cu cacao, un strat de pişcoturi, unul de cremă, iar pudrăm şi terminăm cu un strat de pişcoturi. 

Învelim tava cu o folie transparentă şi dăm la rece pentru minimum 4 ore (de preferat peste noapte). După ce scoatem tava de la rece, o răsturnăm, o pudrăm cu cacao din abundenţă şi savurăm tiramisú-ul cu cea mai mare poftă din lume! Mmmm....delicios!

Îmi pare rău că am scris atât de mult…poate că am dat impresia că e greu de realizat, dar din contră, vă asigur că e foarte uşor. Am vrut doar să va dau toate variantele posibile :)

Gata, nu mai zic nimic, vă las să faceţi tiramisú. Poftă bună! :)

Biscuiţi de Ziua Îndrăgostiţilor

Nu prea sărbătoresc eu Ziua Îndrăgostiţilor, dar îmi place enorm să gătesc! De ce? Pentru că pot folosi multe inimioare, culori şi zahăăăr :) Anul acesta am vrut să fac nişte biscuiţi foarte dulci. Sper să vă placă! Reţeta am luat-o de pe site-ul Teo’s Kitchen, dar am adaptat-o puţintel.

Ingrediente biscuiţi

400 g făină
1 linguriţă bicarbonat de sodiu
¼ linguriţă de sare
220 g zahăr
120 g unt sau margarina la temperatura camerei
2 ouă
1 linguriţă coajă de lămâie
1 lingură de cacao

esenţă de rom

Eu am vrut să fac 2 tipuri de biscuiţi, unii de lămâie şi unii de cacao cu rom, aşa că am împărţit de la început ingredientele în 2 boluri. În fiecare bol am pus jumătate din cantitatea de zahăr (110 g) şi jumătate din cantitatea de unt (60 g). Făina am împărţit-o la fel în 2 boluri (fiecare 200 g), cărora le-am adăugat 1 jumătate de linguriţă de bicarbonat şi puţină sare, iar într-unul am pus 1 lingură de cacao.

Cum procedăm?

Spumăm untul cu zahărul până se topeşte tot zahărul, iar apoi adăugăm oul şi mixăm din nou bine. Într-un bol punem coaja de lămâie, iar în celălalt esenţa de rom. Apoi adăugăm făina amestecată cu bicarbonat şi sare în fiecare bol şi amestecăm până obţinem un aluat numai bun de biscuiţi, uşor lipicios. 

Dacă vi se pare că aluatul este prea tare, puteţi adăuga puţin lapte. Aveţi grijă să puneţi făina cu cacaoa în bolul cu esenţă de rom ;) Se îmbracaă fiecare aluat în folie alimentară şi se dă la frigider pentru minimum 30 min. Eu le-am lăsat vreo 2 ore. 

După ce a stat la rece, se scoate o bucată de aluat din frigider şi începe să se lucreze. Cealaltă trebuie să rămână în frigider. Se mai frământă cu puţină făină dacă e necesar, se întinde subţire şi se taie formele dorite.

Eu nu am avut formă de inimioară, dar am folosit o tăviţă de tort în miniatură în formă de inimioară. Am copt biscuiţii în cuptorul preîncins la 180 grade, pe hârtie de copt, pentru 8-10 minute. Nu îi lăsaţi mai mul pentru că se întăresc prea tare; eu am păţit-o cu o tavă, ups :D Se scot din cuptor şi se lasă la răcit. După ce s-au răcit complet, ne ocupăm de royal icying, care este o glazură de zahăr.

Ingrediente royal icing

2 albuşuri

zahăr pudră cumpărat (deoarece conţine amidon)

zeamă de lămâie de la ¼ sau ½ lămâie

Coloranţi alimentari (opţional)

În ceea ce priveşte royal icing-ul, nu aş putea da nişte cantităţi exacte. Eu întotdeauna îl fac din ochi. Pentru un royal icing mai dens, mai ţeapăn, folosit atât pentru filigree şi decoraţiuni, cât şi pentru ornat şi căsuţă de turtă dulce, ar trebui folosit cam 330 g zăhăr la 2 albuşuri, plus zeama de lămâie după gust. Dacă vreţi să folosiţi duiul şi să faceţi trandafiraşi din royal icing, atunci ar trebui cam 430 g zahăr. Pentru a obţine o glazură pentru ornat biscuiţii, ar trebui să fie puţin mai lichid, adică să se poată unge pe biscuite, dar să nu curgă. Zahărul pudră ar trebui cernut înainte pentru a nu avea cocoloaşe de zahăr, mai ales dacă vreţi să scrieţi foarte subţire.

Cum procedăm?

Se începe prin a mixa cele 2 albuşuri cu puţin zahăr, cam 50 g. Apoi se adaugă puţină zeamă de lămâie, iar zahăr...tot aşa până obţinem consistenţa dorită. Se mixează foarte bine de fiecare dată când adăugăm zahăr. Îmi cer scuze că nu am făcut mai multe poze, dar era destul de dificil, având în vedere că mixam cu o mână şi ţineam bolul cu cealaltă :))  

După ce am obţinut glazura, se împarte compoziţia în câte boluri vreţi, se adaugă colorant şi se ornează biscuiţii. 

Apoi ne ocupăm de borduri. Pentru borduri avem nevoie de un royal icing mai solid, aşa că mai adăugăm zahăr în fiecare bol şi mixăm bine până pasta devine mai ţeapănă. Umplem un poş cu icing şi facem nişte borduri biscuiţilor. Gata! :) Royal icingul se întăreşte beton de pe o zi pe alta. 

E adevărat, e puţin mai laborios să decorezi fiecare biscuite în parte, dar eu cred că rezultatul final merită. Eu am învelit fiecare biscuite în folie alimentară şi l-am făcut cadou membrilor familiei. Cu siguranţă s-au bucurat mai mult de un cadou făcut de mâinile mele decât de ceva cumpărat. Spor la făcut biscuiţi şi poftă bună! :)

Papanaşi prăjiţi

După cum am promis, am revenit cu reţeta de papanaşi prăjiţi. Sunt foarte, foarte buni, vi-i recomand cu căldură. Eu vă voi trece cantităţile pentru o porţie întreagă, dar în poză apar ingredientele pentru o jumătate de porţie. Dintr-o lumătate de porţie mie mi-au ieşit 8 papanaşi potriviţi.

Ingrediente

500 g brânză de vaci

100 g zahăr

2 ouă

1 linguriţă bicarbonat de sodiu

1 linguriţă zeamă de lămâie

1 plic zahăr vanilat

1 lingură coajă de lămâie

1 vârf de sare

200 g făină

Cum procedăm?

Se mixează brânza cu zahărul şi cu ouăle foarte, foarte bine.

Apoi se adaugă sarea, zahărul vanilat şi bicarbonatul stins cu zeamă de lămâie. La urmă adăugăm făina şi coaja de lămâie. Trebuie să rezulte un aluat destul de vâscos, dar nu foarte lipicios. Dacă mai are nevoie de făină, nu vă sfiiţi să adăugaţi. Eu am mai adăugat vreo 3 linguri.

Presărând foarte bine masa de lucru cu făină, ne apucăm să formăm papanaşii. Formăm bilele mari dintr-o lingură de aluat şi bilele mici dintr-o linguriţă. Le dăm forma rotundă, iar prin bilele mari, introducem degetul pentru a forma o gaură. 

Papanaşii se prăjesc în ulei încins, la foc mic, până se bronzează frumuşel.  

Se scot pe un prosop absorbant şi se servesc neapărat cu multă poftă. 

Îi puteţi servi cu smântână şi dulceaţă, pudraţi cu zahăr sau aşa golaşi. Orice variantă alegeţi, vor fi extrem de gustoşi. Poftă bună vă doresc! :) 

Brioşe cu banană şi ciocolată

Sunt absolut fenomenale! Combinaţia banane – ciocolată e una din cele mai reuşite. Reţeta am luat-o de pe un site american.

Ingrediente

200 g făină

130 g zahăr

1 linguriţă praf de copt

¼ linguriţă sare

2 banane

1 ou

115 g unt (topit)

60 ml lapte

150 g picături de ciocolată (sau ciocolată tăiată mărunt)

 

Cum procedăm ?

Încălzim cuptorul la 180 grade şi aşezăm hârtiuţele de copt pentru brioşe în tava pentru brioşe. Amestecăm făina, zahărul, sarea şi praful de copt într-un bol, iar bananele pasate, oul, untul topit şi laptele în altul. Turnăm amestecul cu banane în bolul cu ingrediente uscate şi amestecăm. La sfârşit adăugăm ciocolata. 

  

Umplem ¾ formele de brioşe şi le dăm la cuptor până trec de proba scobitorii.

 

Se scot din cuptor pe un grătar şi se lasă la răcit. Aşa-i că e simplu ? Poftă bună :)

Ciocolată de casă bicoloră

Ciocolata de casă a fost întotdeauna unul din dulciurile mele preferate, dar până acum nu am preparat-o niciodată acasă. Şi nu ştiam ce pierd! E delicioasă! Am combinat 2 reţete, cea a Lissei şi a Lăcrămioarei. 

Ingrediente

250 g lapte praf

500 g zahăr

100 ml apă

50 g unt

2 lg cacao

În poză apar biscuiţi şi esenţă de rom. Iniţial am dorit să respect reţeta Lissei care spunea că putem mărunţi biscuiţii, să-i amestecăm cu rom şi să tapetăm tava cu amestecul obţinut. Dar m-am răzgândit. Voi face aşa data viitoare.

 Cum procedăm?

E foarte simplu. Prima dată împărţim laptele praf în două recipiente, asta pentru a avea în final 2 culori. Într-unul din recipiente adăugăm cacaoa.

 

Punem într-o oală pe foc zahărul, apa şi untul şi lăsăm până se topeşte zahărul şi dă în clocot. Luăm de pe foc şi împărţim siropul în mod egal în două recipiente.

 Apoi amestecăm siropul cu laptele praf şi cacaoa. După ce scăpăm de toate cocoloaşele, turnăm pasta într-o tavă şi o punem la frigider. Între timp, pregătim ciocolata albă urmărind aceleaşi instrucţiuni. O turnăm peste ciocolata neagră şi o lăsăm să se răcească, dar nu în frigider. 

Gata!

Ar fi ideal dacă aţi avea o tavă de silicon. Eu am folosit una de chec şi mi s-a cam lipit ciocolata. Am scos-o cu mare dificultate din tavă. Ei, asta e, data viitoare voi folosi tava de silicon.

Va doresc spor la ciocolată de casă bicoloră şi poftă bună ! :)

Plăcintă cu mere

Am ochit această reţetă, publicată de Iria pe culinar.ro, de multişor, dar doar acum a venit la rând. Mi-a plăcut în primul şi în primul rând pentru că arată diferit, e mai elegantă decât o plăcintă obişnuită. Desigur, cu aceeaşi reţetă se poate face şi tradiţională plăcintă cu două foi şi cu stratul de mere mai mic. Ţine de alegerea fiecăruia :)

 Ingrediente aluat

250 g margarină sau unt
250-300 g făină + pentru întins
80 ml apă
1 linguriţă zeamă de lămaie
3 lg zahăr
jumatate fiolă vanilie (eu nu am pus)
1 linguriţă praf de copt
un praf de sare
1 ou pentru uns

Ingrediente mere

2 kg mere
stafide
zahăr după gust (eu am pus 3 linguri şi mi s-a părut mult)
3 lg ulei
5-6 cuişoare (eu nu am pus)
scorţişoară măcinată

70-100 g coajă de portocală din dulceaţă, tăiată mărunt (eu am ras coaja de la o portocală)

Cum procedăm?

Întâi spălăm, curăţăm de coajă merele (opţional) şi le dă pe răzătoare. Călim merele împreună cu zahărul în cele 3 linguri de ulei, pentru câteva minute, iar apoi adăugăm cuişoarele, stafidele şi coaja de portocală.

După ce au scăzut, oprim focul şi adăugăm scorţişoara. Dăm la rece.

Ne ocupăm apoi de aluat. Amestecăm făina, praful de copt, sarea, zahărul şi margarina până când nu mai sunt bucăţi de margarină.

Adăugăm apa, zeama de lămâie şi vanilia până ne iese un aluat nelipicios. Dacă mai e nevoie de făină, adăugaţi. Când e gata aluatul, îl întindem de 3-4 ori şi îl împăturim la loc.

La urmă întindem o foaie mare, cam de 7-8 mm şi o aşezăm într-o tavă cu pereţi detaşabili puţin tapetată. Punem merele reci şi ne ocupăm de grilaj. Puteţi tăia fâşii simple, forme sau chiar o altă foaie. Eu am făcut fâşii răsucite. Dacă faceţi fâşii, începeţi cu 2 pe care le aşezaţi în cruce. Apoi tot adăugaţi pe o parte şi pe alta câte două până se formează grilajul (ca în imagine).

Apăsaţi uşor pe margine şi tăiaţi surplusul. Ungem cu ou, presărăm zahăr şi dăm la cuptorul preîncins la 180 grade. Lăsăm până se rumeneşte frumos (în cazul meu, 1 oră). Gata !

E o plăcintă taaare aromată şi gustoasă. Nu vă mai spun cum mirosea în toată casa când am scos-o din cuptor...Ce mai, o reţetă perfectă pentru ierni friguroase. Şi nu numai :) Poftă bună!